Sufletul tau uneori, Omule ,
este scufundat in mlastina tristetii,
te-ai afundat in noroiul dezamagirilor si tristetile lasate in urma de alti oameni par sa nu se mai termine.
Iesi de multe ori pe strada zambind si pare ca viata ta este doar un dans pe sarma,
te plimbi pe starzi intortocheate si iti aduci aminte de un spectacol vazut candva, in copilarie, se numea “Arlechinul”, cineva imbracat precum un bufon avea un ochi care rade si unul care plange.
Ca viata, cand gri ,cand roz cand cenusie.
Ti-a placut atunci acel spectacol dar nu ai crezut ca va face parte intr-o zi din viata ta.
Sunt iubiri care seamana cu acel Arlechin din copilarie, oamnei-bufoni care iti ravasesc uneori sufletul precum vantul toamna frunzele pe strazi, vartejuri urcandu-se pana la cer si imprastiate pe masini, oameni si -n statii de autobuz diminetile,
cate frunze cazute atatea tristeti lasate ,
poate uneori ar fi bine sa luam frunzele cele mai frumoase si sa le prindem cu bolduri acasa de perdelele din dormitor,
sa vedem ca fericirea se duce intr-o zi.
Precum frunzele.
Fericire argintie sau bleu tu cazi din copaci fermecati in nopti tacute cand trece vantul si imprastie visurile.
Le duce departe si-n sunet de clopotei de vant tu stii ca s-a dus ceva, te trezesti dimineata si viata ta s-a schimbat.
A plecat.
Se va inventa intr-o zi pastila pentru inimi ranite,
dar oamenii nu se vor inghesui sa le cumpere pentru ca vor vrea sa guste din decadere si savurand fructul amar se vor elibera sufleteste,
cand inveti as te lupti cu proprii demoni razboiul tristetii este pe jumatate castigat.
Hei, viata oare de ce uneori cad ingerii si lumea uita sa-i planga?
Cand lumea intunericului coboara peste stelele tale din vis ,
cand nu stii sa ierti sau sa uiti,
cand prapastii se deschid si trebuie sa sari peste ele,
poate ca te-ai plictisit, poate ca nu mai stii sa iubesti,
poate este doar o faza si sigur ai avut si zile mai bune..poate…poate..tu, Omule , cauta lumina din sufletul tau ,
fara frica da-ti jos masca de Arlechin si zboara spre Dumnezeu ,stele si ingeri…
vei vedea, umbrele din sufletul tau se vor estompa.
Omul Arlechin va ramane doar o masca pe un perete dintr-un hol si sufletul tau va canta , mastile vor cadea si lumina va intra pe fereastra .
Pasarile Phoenix stau mereu langa oamenii ce-si arunca mastile de Arlechini.









